74.5% din populația Europei trăiește în orașe, cu acces facil la internet și o deschidere fără precedent în a-și face cumpărăturile din orice colț al lumii. Alegi dintr-o gamă infinită de opțiuni, plătești - rapid și în siguranță, primești - oriunde și oricând vrei. Sentimentul că poți avea orice îți dorești, chiar în fața ușii tale, în doar câteva zile sau chiar ore, devine o normalitate. 

Deși, pentru consumatorul final, procesul pare simplu, e de ajuns să mergem câțiva pași înapoi pentru a contura o nouă imagine de ansamblu. The big picture - dincolo de lucruri care par asemănătoare, înseamnă comportamente repetitive care creează în timp trend-uri de piață.  Înseamnă că, fără cel mai mic efort, punem bazele unor obiceiuri de consum care transformă constant legătura dintre comerț și urbanizare. 

imagine de ansamblu cu lumini oras si viteza in logistca


Timp de mulți ani, dinamizarea pieței de retail, nevoia diversificării gamelor și studiul trend-urilor de consum, au primit toată atenția cercetătorilor și a marilor jucători din piață. Acum, sub greutatea unui trend alarmant, subiectul sustenabilității în logistică trece în prim-plan: livrările last-mile sunt așteptate să crească cu 78% până în 2030. O altă piesă de domino se mișcă: numărul vehiculelor de transport și livrare va crește cu până la 36%, în 100 din cele mai mari orașe ale lumii. Tradus în impactul asupra mediului -  asistăm la o creștere a emisiilor de carbon cu 6 până la 25 milioane de tone până în 2030.  

Cum putem construi un alt viitor?

Ca să înțelegem ce măsuri trebuie luate, e necesar să înțelegem ce vrem să protejăm. Back to basics: ce înseamnă, mai exact, sustenabilitate? Iată definiția și etimologia cuvântului, așa cum ne-o oferă dexonline.ro.

SUSTENABILITATE (< engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabilă.

Contrar percepției generale, sustenabilitate nu înseamnă doar ecologism. În cele mai multe definiții, apar noțiuni precum echitate socială și dezvoltare economică. Deși conceptul de durabilitate este unul relativ nou, mișcarea în ansamblu își are rădăcinile în justiția socială, iar până la sfârșitul secolului al XX-lea numele apare deseori întâlnit sub ideea de „dezvoltare durabilă”.

În prezent, Organizația Națiunilor Unite definește dezvoltarea sustenabilă drept o: “dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriilor nevoi”.

Această definiție, deși amplă, nu este menită să limiteze perspectivele sau domeniul de aplicare a durabilității – ci mai degrabă să contureze importanța echității între generații. Simplu spus, vorbim despre responsabilitate socială și un echilibru dinamic între resurse și nevoi. 



Ce își doresc clienții?

Ecoul sustenabilității, chiar și în logistică, este amplificat de un factor dinamic, subiectiv, mereu în schimbare: comportamentul consumatorilor. Cum se vede conceptul de sustenabilitate de la ei și cât de mult sunt dispuși să-și schimbe obiceiurile de cumpărare pentru a proteja mediul în care trăiesc?

consumator care tine o plasă de legume eco

Livrările rapide, la domiciliu, se vor regăsi în topul preferințelor pentru mult timp și de acum înainte. Dar ce diferă în felul în care ne facem cumpărăturile? Sunt cumpărăturile online mai sustenabile decât cele la mall?

Studiul Deloitte (2019) despre impactul cumpărăturilor asupra sustenabilității arată că atunci când articolele sunt cumpărate din magazin, rata de retur este de 7%, comparativ cu cea de 40% pentru achizițiile online. Un exemplu extras din raport vorbește despre obiceiuri de cumpărare și impact: “în cazul în care cumpărătorii cumpără patru articole online și returnează două pentru că nu li se potrivesc, impactul este cu 70% mai mare în comparație cu cumpărarea acelorași produse la mall fără a mai fi nevoie să le returnezi pentru că le-ai probat anterior”.

femeie la cumparaturi

Noi subiecte sunt puse la masă: este economia circulară viabilă pe termen mediu sau scurt? Ce modalități eco de transport urban există? Cum livrăm în afara orașelor și cum arată datele de sustenabilitate privind livrările pe cale aeriană?

Consumatorul modern merge mai departe de atât: dincolo de intervale convenabile și costuri corecte per livrare, aceștia încep să observe conceptele sustenabile de livrare. Ambalaje reutilizabile și sortare selectivă, livrări personalizate și convenabile – rapide, în intervale orare preferate, dar cu locație flexibilă, modalități de transport eco.

Mai mult de atât, află că și anul în care s-au născut clienții tăi contează. Deși milenialii sunt cei care susțin și încurajează conștientizarea sustenabilității, fiecare grupă de vârstă începe să vadă sustenabilitatea și protejarea mediului ca noțiuni tot mai importante – lucru care se vede în căutarea atributelor wellness de brand, văzute ca o promisiune și un garant în alegerea mărcilor preferate. Produse mai curate, sănătate, bunăstare. Sunt doar câteva dintre valorile care activează, în zilele noastre, deciziile conștiente de consum. â

statistici studiu sustenabilitate
  Sursă: "Meet the 2020 consumers driving change" - IBM Institute for Business Value & National Retail Federation

Ce pot să facă brand-urile?

Pe scurt: să-și cunoască clienții, la fel de bine pe cât își cunosc propriile servicii. Deciziile sustenabile de consum nu vin spontan și nu sunt bazate pe instinct, ci mai degrabă sunt raționale, intenționate, construite pe argumente. Simplu spus, nu vorbim despre impunerea unor decizii strategice de brand, nici despre folosirea unor cârlige de consum, ci despre responsabilitatea de a educa, deschide noi mentalități și de a acționa în tandem cu valori personale, norme, atitudini.

Când vorbim specific despre operațiunile logistice în comerțul electronic, putem diferenția patru piloni cu potențial impact asupra mediului: planificarea și gestionarea transportului, depozitarea, ambalarea și proiectarea rețelei de distribuție.

Să ne uităm și la cifre: aproape 50% din parcurile de mașini care aparțin transportatorilor stau pe loc, fără să fie folosite, sau circulă slab încărcate. Există o cale să le folosim mai eficient? Soluțiile pot veni prin  proiectarea și optimizarea unei rețele logistice, folosirea modurilor de transport în acord cu cerințele clienților, stabilirea unor rute inteligente și gestionarea eficientă a capacităților de încărcare și trasee. 


Alături de ele, se remarcă o nouă vedetă în piață: logistica digitală este cea care permite expeditorilor și transportatorilor să mute produsele din fabrici, în depozite sau către clienți, cu cât mai puține resurse consumate - prin optimizare, eficientizare, automatizare. O mentalitate pentru viitor combină eficiența - atât din punct de vedere al costurilor și investițiilor, cu sustenabilitatea - drept componentă a managementului în supply-chain, cu flexibilitatea și capacitatea de a se reinventa și a evolua constant.

Practic, vorbim despre soluții precum: optimizări constante, decizii bazate pe date, lanțuri mai scurte de livrare și eficiența aferentă - prin implementarea unui sistem de management integrat a activităților de vânzare, fulfilment și livrare. Vorbim despre alegerea zonelor de expansiune cu o documentare amplă în prealabil și a parteneriatelor strategice - de exemplu, o relație transparentă cu furnizorii poate duce la eficiență operațională și reducerea costurilor. Dar și despre responsabilitate, fair-play și o preocupare reală față de bunăstarea pieței în sine, dincolo de câștig, reduceri și avantaje competitive. 


Concluzie?

Dezvoltarea durabilă se construiește pas cu pas, prin alegeri conștiente și proiectarea unei strategii moderne de piață. Brandurile mari vorbesc despre o filosofie de business axată pe clienți: satisfacerea nevoilor acestora la un nivel rafinat, dincolo de simpla expunere a beneficiilor de brand. Dar cât de transparente sunt acestea cu clienții lor în ceea ce privește activitatea spre o dezvoltare durabilă? În goana spre o mișcare verde, complet eco-friendly, multe dintre informațiile afișate sunt derutante și incomplete – lucru care poate da impresia consumatorilor că unele produse sunt mai eco decât sunt cu adevărat. În acest context, este oare naiv să credem că există ceva dincolo de corporate PR și declarații vagi de sustenabilitate? Pot companiile să schimbe, măcar pentru o perioadă, focusul de la interesul financiar în serviciul unei lumi mai bune, mai curate?

Ca orice schimbare, pasul spre sustenabilitate cere curaj – să alegi o cale nouă care provoacă practicile familiare și interesul financiar imediat. Dar cum se naște curajul? Ca punct de pornire stau răspunsurile autentice la întrebări precum: “Cine ești, cu adevărat?” „De ce îți pasă?” „Ce vrei să realizezi?”. Printr-o analiză profundă a propriilor valori și nevoi de brand, putem construi un mediu de afaceri în care profitul și bunăstarea ecologică nu sunt în opoziție. Cu investiții minime, prin automatizarea proceselor și adoptarea unor metode de management inteligente, suntem cu un pas mai aproape de a reinventa viitorul într-un mod sustenabil.